Coperta
Coperta |
Antecoperta |
"... vremurile noastre nu se opresc la credință, la miracolul ei, de a preface apa vin, ci merg mai departe şi prefac vinul în apă.
Nu ar fi fost atunci mai bine să ne oprim la credință, nu-i revoltător că toată lumea vrea să meargă mai departe? Cînd în zilele noastre...
lumea nu vrea să se oprească la iubire, la ce liman se ajunge? La deşteptăciune pămînteasca, calcule meschine, la ticaloşie şi mizerie,
la tot ce preface originea divină a omului în ceva îndoielnic. Nu ar fi fost atunci mai bine să ne fi oprit la credință..."
Frică şi Cutremur, una dintre cele mai cunoscute scrieri kierkegaardiene, a apărut la Copenhaga la data de 16 octombrie 1843.
Atribuind cartea unui pseudonim, Johannes de silentio , Kierkegaard semnaleazaă că nu el este autorul vederilor prezentate în carte.
Povestea lui Isaac şi Avraam, de pildă, a fost spusă şi înțeleasă greşit de atîtea generații încît de silentio ne ajută să evităm de a o ințelege
ca, pur şi simplu, istoria dorinței lui Avraam de a-şi sacrifica fiul pentru a da ascultare poruncii divinității.
Problema etică a alegerii între dezideratele obşteşti/universale pe de-o parte şi credința în cuvîntul divinității, pe de altă parte, înfruntă şi
celelalte personaje, nu doar biblice, ci şi mitico-simbolice ale cărții: Agamemnon şi Ifigenia, Faust şi Margareta, Lucius Brutus şi fiii săi,
Axel şi Valborg, etc. Care este concluzia? Concluzia ar fi că această problemă este atît de personală încît nimeni nu are dreptul să o definească
sau decidă în numele altuia.
♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦
"... relația dintre scriitor şi public ar fi urmatoarea: scriitorul este un cîrpaci prăpădit care nimic nu ştie şi nu înțelege, ci stă şi işi aşteaptă,
cu oroare şi anxietate, judecătorul aspru, judecata înțeleaptă şi competentă a preonoratului public. Că publicul ar putea învăța ceva de la scriitor
este bineînțeles o nerozie la fel de mare ca şi cum ai zice că un profesor ar putea să învăța ceva de la studentul pe care îl examinează.
Ceea ce scriitorul scrie este o lucrare de examen ... iar el ar fi ajuns mult mai departe dacă nu ar fi scris-o deloc; căci atunci ar fi făcut şi el
parte integrantă din preaonoratul public cititor. Recenzenții, pe de altă parte, sunt executorii de încredere ai preaonoratului public, paharnicii şi
consilierii lui."
Prefețe, una dintre operele (pe nedrept) mai puțin cunoscute ale lui Kierkegaard a apărut la 17 iunie 1844.
Este probabil scrierea cel mai recomandabilă celor care încă nu l-au citit pe Kierkegaard. Textul constă dintr-o înşiruire de opt (nouă) prefețe,
unice prin concentrarea lor ironică. Kierkegaard proclamă aici "Prefața" drept un gen literar emancipat, de sine stătător,
care nu are nevoie să fie subordonat unei "scrieri în toată regula". Spre deosebire de majoritatea scrierilor kierkegaardiene, pururi inlănțuite şi interdependente,
prima jumatate a Prefețelor poate fi savurată fără a ține cont de intertextualitatea şi obligatoriile conotații kierkegaardiene.
Traduse pentru prima dată din daneză de Adrian Arsinevici
Contactează traducătorul: email
Volumul cu cele două traduceri poate fi comandat (prețul volumului este de 15 RON + cheltuieli transport) la Editura Honterus
S.C. Tipografia Honterus SRL
str. Livezii nr. 46,
550 042 Sibiu/Romania
telefon:+402 69 227 766
fax:+402 69 228 977
e-mail: office@honterus.ro